Poporul roman a pastrat dintotdeauna cu sfintenie traditiile si anumite obiceiuri de botez, adanc inradacinate, ducand memoria stramosilor peste veacuri.
Chiar daca unele obiceiuri de botez s-au pierdut in negura veacurilor sau nu mai sunt practicate ca si la inceput, in unele zone ale tarii le gasim la batranii care inca mai cred in ele.
Epoca moderna a adus cu sine multe schimbari pe toate planurile. Tehnologia a pus stapanire peste societate iar tinerii nostri cresc departe de tot ce inseamna obiceiuri si rituri de trecere prin viata in fiecare etapa sau in unele momente de peste an.
Unele obiceiuri s-au pierdut asa cum spuneam cu totul si au ramas doar in amintirea bunicilor si strabunicilor.
Altele se pare ca nu-si mai gasesc locul in societatea moderna si treptat s-a renuntat la ele.
Obiceiuri de botez pastrate din vechime
Viata alerta pe care o traim, grija zilei de maine, a simplificat chiar si obiceiurile legate de sarbatorile mari de peste an si aici ma refer la Pasti si la Craciun, si vedem cum multi romani prefera sa petreaca acele zile libere de sarbatori departe de casa evadand spre diferite destinatii turistice.
Exista totusi cateva obiceiuri care nu se vor pierde prea curand sau poate niciodata, eventual se vor diminua dar ideea in sine va ramane mult timp.
Cu toate ca evoluam sunt respectate inca si vor fi de multe generatii chiar daca partial sau usor transformate.
Asa numitele taine care tin exclusiv de biserica crestina, sau sacramente cum s-au numit initial, inca se pastreaza in biserica si prin randul crestinilor. Cele 7 taine le cunoaste orice roman de rand: Taina botezului, Taina mirungerii, Taina cununiei, Taina Sfintei euharistii, taina pocaintei, Taina preotiei, si Taina sfantului maslu.
Obiceiuri de botez : Taina botezului
Taina botezului este primul rit din viata copilului si se refera la crestinarea copilului, asa cum spune religia prin scufundarea in apa de 3 ori.
Aceasta este urmata de Taina mirungerii, care are are loc imediat dupa botez si noul botezat primeste harul Duhului Sfant.
Se spune in biserica noastra ortodoxa ca Taina botezului este momentul in care omul dobandeste iertare de pacate.
Invataturile preotilor subliniaza doua forme de nastere a individului: una in maternitate atunci cand este adus pe lume si una prin botez in biserica.
Prima se refera la trup iar cea de-a doua la duh.
Botezul este recomandat la 40 de zile dupa nasterea copilului, insa in ultimii ani perioada a inceput sa depinda de preferintele parintilor.
Botezul copilului este savarsit de catre un preot si are loc in biserica.
Nasa copilului este cea care tine copilul in brate pe toata durata slujbei si tot nasa are obligativitatea sa se ocupe de unele amanunte care privesc lucruile necesare botezului, cum ar fi un trusou botez sau cheltuieli obligatorii.
Trusoul de botez nu este singura grija a nasei. In ziua urmatoare botezului copilul trebuie imbaiat tot de nasa, iar nasul trebuie sa arunce apa imediat dupa baie la radacina unui pom.
Potrivit unor vechi obiceiuri din batrani, mama copilului nu participa la ceremonie si nici nu stia numele copilului, acesta fiind stiut doar de nasa.
Darul de botez era strans ulterior de mama si consta din partea nasilor in bani iar din partea celorlalti in bani si diverse cadouri.
Masa de botez se numea ospatare si musafirii erau serviti cu cele mai alese bucate.
In cazul in care copilul era bolnav, mama putea sa ii schimbe numele primit la botez cu unul nou de animal precum Lupu, Ursu sau Ursache, in credinta ca se va insanatosi si va deveni mai puternic.
O veche superstitie spunea ca acei bebelusi care plang foarte mult la botez vor avea o viata mai lunga.
Alte obiceiuri de botez mai putin cunoscute
In Moldova se obisnuia ca botezul sa aiba loc dupa 3 pana la 15 zile de la momentul nasterii iar nasii sa fie chiar nasii de cununie ai parintilor copilului.
In cadita in care i se va face prima baie dupa botez copilului este indicat sa se puna cateva obiecte purtatoare de noroc, cu semnificatii nebanuite.
Obiceiul de a oferi copilului un obiect de aur la botez din partea nasilor este tot o credinta din trecut, potrivit careia acest talisman il va feri pe copil de orice rau.
Unii parinti au renuntat la introducerea obiectelor in apa din motive de igiena dar pastreaza inca obiceiul de a arunca apa la un copac.
Este alegerea parintilor in ce fel doresc sa aranjeze si sa faca acest ritual de botez, important probabil ramane faptul ca inca se face!
